Ce este Raspberry Pi?

Raspberry Pi este o placă de dezvoltare de tip SBC (Single Board Computer) –  un sistem de calcul nemodular implementat pe un singur cablaj electronic. Chiar dacă are dimensiuni reduse (85mm x 56mm), Raspberry Pi este un calculator complet permițând funcționalități obișnuite precum rularea unui sistem de operare (Linux sau Windows) și rularea de aplicații utilizator (jocuri, editoare de text, medii de programare, redarea de muzică și filme, aplicații de teleconferință, aplicații Internet). Diferențele între o placă Raspberry Pi și un calculator personal (PC) sau laptop constau atât în dimensiunea redusă a plăcii cât și în puterea mai mică de calcul a acesteia – nu are aceleași performanțe de calcul precum un PC desktop care are un cost și o dimensiune de câteva ori mai mari. Putem compara placa Raspberry Pi cu o tabletă sau cu un sistem de tip NetBook dar fără a dispune de ecran și tastatură. În plus, placa Raspberry Pi oferă posibilitatea de a conecta diverse componente electronice specifice sistemelor embedded: senzori, butoane, ecrane LCD sau pe 7 segmente, drivere de motoare, relee etc. Posibilitatea de a personaliza sistemele de programe (sistemul de operare, aplicațiile) și posibilitatea de interconectare cu alte componente electronice fac din placa Raspberry Pi un sistem de calcul ce poate sta la baza unor proiecte personale extrem de interesante și de puternice – un calculator ce poate fi integrat în sisteme electronice și mecanice proiectate și realizate de utilizator.

În ciuda dimensiunii reduse placa Raspberry Pi 3 dispune de periferice integrate numeroase acoperind complet funcționalitatea unui sistem de calcul (audio, video, porturi USB, conectivitate de rețea):

1

Componente necesare utilizării plăcii Raspberry Pi 3

Pentru a pune în funcțiune placa Raspberry Pi 3 avem nevoie de următoarele componente suplimentare:

 

Instalarea sistemului de operare

Următorul pas, necesar înainte de punerea în funcțiune a plăcii Raspberry Pi 3, este pregătirea cardului microSD pentru instalarea sistemului de operare. Placa Raspberry Pi 3 poate rula diverse distribuții ale sistemului de operare Linux și o versiune minimală a sistemului de operare Microsoft Windows 10 (prin versiune minimală înțelegem o variantă ce nu poate fi folosită ca platformă desktop ci doar ca platformă pentru aplicații – Windows 10 IoT Core). În continuare vom exemplifica instalarea distribuției Linux Raspbian, sistemul de operare oficial al plăcii Raspberry Pi, sistem de operare foarte ușor de utilizat și recomandat pentru începători. Alte sisteme de operare recomandate de fundația Raspberry Pi (producătorul plăcii Raspberry Pi) pot fi explorate în pagina de download a site-ului fundației.

În cazul în care utilizați cardul microSD oficial al plăcii Raspberry Pi instalarea sistemului de operare este foarte simplă deoarece cardul de memorie conține utilitarul NOOBS (New Out Of Box Software) ce facilitează instalarea diverselor sisteme de operare specifice plăcii Raspberry Pi. Pentru pornirea instalării sistemului de operare se inserează cardul în slotul microSD al plăcii și se pornește sistemul (trebuie să vă asigurați că aveți toate echipamentele conectate corect: tastatură, mouse, cablu HDMI). După inițializare utilitarul NOOBS vă permite alegerea sistemului de operare pe care doriți să-l instalați:

2

În cazul în care placa nu este conectată la Internet (prin cablu sau prin WiFi) singura opțiune de instalare va fi sistemul de operare Raspbian al cărui kit de instalare se află deja pe cardul de memorie. Toate celelalte sisteme de operare necesită conectivitate Internet pentru instalare. Conexiunea la Internet se poate realiza prin conectarea cu un cablu la o rețea ce oferă setări automate (DHCP) sau configurând accesul WiFi (opțiunea Wifi networks din partea de sus a ferestrei anterioare). După confirmarea sistemului de operat dorit, utilitarul NOOBS va instala automat sistemul de operare – acest proces durează câteva zeci de minute.

3

După finalizarea procesului de instalare sistemul va reporni și putem deja să lucrăm cu placa Raspberry Pi.

4

În cazul în care nu dispunem de un card microSD cu NOOBS preinstalat putem utiliza un card microSD de calitate pe care să copiem utilitarul NOOBS – se downloadează și se dezarhivează pe cardul microSD. Mai multe detalii puteți găsi și pe pagina utilitarului. După această operație instalarea decurge ca în cazul precedent. ATENȚIE!!! Cardurile de memorie ieftine produc o groază de bătăi de cap!

O alternativă la utilizarea programului NOOBS este copierea directă a sistemului de operare pe cardul microSD. Copierea nu se poate face direct, ca în cazul NOOBS, ci se realizează prin transferul unui fișier imagine cu ajutorului unui utilitar specializat, de exemplu: Etcher sau Win32DiskImager. Se downloadează imaginea de sistem de operare dorit (varianta LITE nu include interfața grafică) și se copiază pe cardul de memorie. După această operație cardul de memorie va conține sistemul de operare deja instalat, gata de utilizare. Cardul de memorie se poate introduce în slotul plăcii și se poarte porni sistemul.

56

 

Configurarea inițială a plăcii Raspberry Pi 3

Există două metode de configurare a plăcii Raspberry Pi: folosind utilitarele puse la dispoziție de interfața grafică a sistemului de operare Raspbian sau folosind utilitarele în linie de comandă (Terminal). Utilitarul principal de configurare se numește raspi-config  și poate fi accesat atât prin intermediul interfeței grafice cât și în linie de comandă.

7

8

În linie de comandă (se accează aplicația Terminal din bara de aplicații) se va introduce comanda:

sudo raspi-config

Comanda sudo permite execuția de utilitare sistem privilegiate (pot fi executate doar cu drepturi de administrare a sistemului). Chiar dacă contul de conectare inițial are drepturi depline asupra sistemului (dreptuti de administrator sau root), sistemul de operare nu permite execuția unor comenzi sau utilitare importante fără a fi precedate de comanda sudo pentru a preveni accidentele de configurare. Accesarea utilitarului în linie de comandă este utilă mai ales când sistemul este administrat de la distanță prin intermediul utilitarului ssh (a se vedea secțiunea următoare).

9

Prin intermediul utilitarului raspi-config se pot configura majoritatea setărilor de sistem ale plăcii Raspberry Pi dar vă recomandăm următoarele setări esențiale pentru a putea lucra mai departe:

 10

11

Dacă folosiți o conexiune pe cablu aceasta se configurează în mod automat dacă sistemul este introdus într-o rețea ce oferă DHCP.

 

sudo apt-get update

sudo apt-get dist-upgrade

12

13

14

 

Utilizarea plăcii Raspberry Pi 3 de la distanță

De multe ori este mai comod sau pur și simplu natura proiectului impune accesul la distanță pentru utilizarea plăcii Raspberry Pi. Prin acces la distanță nu se înțelege neapărat faptul că placa se află la mare distanță ci că nu este accesată de la o tastatură și un monitor direct conectate. În acest fel putem utiliza placa fără a bloca un set de periferice dedicate.

Pentru a putea să ne conectăm la placa Raspberry Pi prin intermediul rețelei este necesar să cunoaștem adresa IP a acesteia. Dacă alocarea adreselor IP în rețeaua locală în care se utilizează placa se realizează în mod static este suficient să ne notăm adresa alocată după instalarea sistemului de operare utilizând comanda ifconfig în aplicația Terminal.

15

Dacă placa se conectează într-o rețea locală ce alocă dinamic adresele IP asta înseamnă că la fiecare repornire este posibil ca adresa IP să se modifice și nu avem altă posibilitate decât să ”scanăm” rețeaua pentru a descoperi ce adresă a fost alocată pentru placa Raspberry Pi. Scanarea se face cu aplicații specifice, de exemplu: Angry IP Scanner sau nmap.

După instalare, aplicația Angry IP Scanner permite verificarea întregii plaje de adrese dintr-o rețea locală și raportează ce adrese IP sunt active (sunt alocate) și ce servicii rulează sistemele de calcul respective:

16

Pentru accesul la distanță în linie de comandă se utilizează programul ssh ce permite deschiderea unei sesiuni de tip terminal de pe un alt sistem de calcul. Este necesară instalarea unui client ssh pe sistemul de pe care se va face accesul. Cel mai cunoscut client ssh pentru Windows este putty, sistemele Linux au clientul ssh instalat implicit:

17

Pentru accesul la distanță beneficiind de interfața grafică pusă la dispoziție de sistemul de operare vom utiliza programul VNC. La fel ca și în cazul ssh este necesară instalarea pe sistemul de pe care se face accesul a unui client specific. Unul dintre cei mai cunoscuți clienți VNC este RealVNC:

18